back to Manhattan

n-am intalnit decat o persoana din Ro la unul din hostelurile unde am fost cazat (în Las Vegas). probabil că românii fie călătoresc prea puţin, fie, când călătoresc, se cazează la hoteluri mai scumpe.
în schimb, f multe rusoaice. foarte mulţi asiatici, de asemenea. dacă nimereşti în cameră cu un chinez nu e prea bine... e foarte prietenos, adoră conversaţia, dar... nu îi poţi înţelege engleza. soluţia e să vorbeşti numai tu :D.

am aflat care este cel mai cunoscut român în străinătate, de la un angajat al aeroportului din Dallas, un etiopian care ştia mai multe decât mine despre Hagi şi care m-a întrebat “ce mai faci” (o întrebare care mi s-a mai pus de vreo trei ori, tot de către persoane de culoare), am aflat cât de frumoasă e Transilvania de la o rusoaică; nu a vizitat Ro, dar “am citit despre Transilvania şi am văzut foto”. o fată din Noua Zeelenda a economisit bani 5 ani pentru o călătorie de 6 luni în jurul lumii. a vizitat deja Asia şi Europa şi ne-am întâlnit la New York. secretul călătoriei ei constă în faptul că “mă plimb pe jos prin fiecare colţişor al oraşului fără să intru la muzee, restaurante etc, ca să-mi rămână bani şi pentru următorul oraş. în felul acesta, reuşesc să mă plimb foarte mult”. am aplicat şi eu această metodă (în primele 3-4 luni de bursă Erasmus) în oraşele din Italia.

întoarcerea la New York am inaugurat-o printr-o călătorie cu ferry de la Manhattan la Staten Island, via Liberty Island, şi o plimbare prin Central Park, după care m-am reîntâlnit cu Brâncuşi la MoMA şi am privit pentru prima oară lucrările lui Henry Darger la American Folk Art Museum, unde am rămas şi la un mic concert. s-au derulat, zilele următoare, firesc, scene din Brooklyn, Queens (ceva mai prietenos decât prima dată), atmosfera colorată din Harlem, podul Brooklyn (care m-a dezamăgit, nu se compară cu Golden Gate Bridge şi nici cu Towel Bridge), Chinatown îngemănat cu Little Italy pe o parte şi cealaltă a Canal Street, străduţele pline de shopping, artists&galleries din SoHo, Wall Street (prea… baricadată pentru mine), Washington Square, în renovare, Times Square etc.
am privit New York-ul din cel mai înalt punct al său, Empire State Building Observatory, şi am coborât la Madison Square pentru a urmări setul 2 al finalei US Open pe ecranul din Park. pe la 7:15 pm abia am ajuns la ICR (Institutul Cultural Român – filiala New York), era aşadar… închis. dar am dat acolo peste nişte oameni foarte simpatici şi amabili şi am putut arunca o privire “live” asupra mult disc(p)utatei expoziţii. am găsit-o foarte colorată şi atât. eram curios să descopăr argumentele “scandalului poneiului roz” de prin presa din Ro.

Bronx, un cartier foarte simpatic. m-am plimbat cu Bx 15 până s-a oprit ploaia.

cel mai mult îmi plăcusera Philadelphia şi San Francisco înainte să mă întorc la New York. dar după 7 zile în care l-am străbătut încontinuu, mi-am dat seama că mi-ar plăcea foarte mult să locuiesc în Manhattan. undeva în partea de vest a Parcului Central, dacă s-ar putea.

10 septembrie 2008