L.A.

beaches

cu 75 de mile de "sunny coastline" în faţă a trebuit sa fiu foarte selectiv. am ales Long Beach, până la Queen Mary, Venice City Beach şi, desigur, Santa Monica. m-am despărţit cu greu de Third Street Promenade, destinaţia numărul unu pentru shopping, live theater & street performers.

salsa & "why is it now unpatriotic to ask questions?"

la numai 100 de metri de locul în care cuplurile cu acte în regulă sau ad-hoc au arătat tot ce poate scoate mai frumos la iveală muzica Salsa, pe aceeaşi Promenade se lasă brusc o dată cu seara o grea întrebare: "Why has the greatest crime in US history never had a criminal investigation?"... "why you should demand a new 911 investigation!"... pe mine m-au cam zguduit puţin din temelii materialele video şi pliantele prezentate acolo... multe semne de întrebare care, într-adevar, par să justifice astfel de iniţiative chiar şi după atâţia ani.

beach yoga

la 8:30 pm se vede f frumos plaja Santa Monica. deasupra, paralel cu Main Street, printre palmieri e o zonă verde f frumos amenajată, un loc tocmai bun unde să mă întind şi să privesc de sus Pacific-ul.
nu mi s-a părut foarte... yoga ce făceau nişte oameni acolo, dar mi-a plăcut locul de desfăşurare; m-am aşezat lângă ei fără urmă de regret.
Nathalie, yoga advisor, mi-a lăsat cartea ei de vizită. evident că nu-i voi urma cursul (mă voi întoarce acasă…). firavă la prima şi la a doua vedere, m-a impresionat prin rafinament şi linişte interioară.

Soul of Los Angeles

dacă îl separi de fâşia superbă de litoral, dacă tai şi Hollywood-ul şi câteva case f frumoase, rişti să rămâi cu nimic. Los Angeles pare o imensă întindere şi atât. Little Tokyo e doar un mic cartier, Fashion District nu înţeleg de ce se numeşte aşa, Arts District nu are pic de prospeţime. singurul cât de cât ok, Financial District, locul înalţilor skyscrapers, e totuşi mai puţin vizibil decât cel similar din Dallas (deşi de departe pare invers). prin urmare, o coborâre în Downtown poate fi extrem de plictisitoare. nu şi dacă nimereşti o seară Grand Performances în California Plaza. eu am ajuns tocmai la fix pentru daKAH Hip Hop Orchestra. ştiaţi că există o asemenea orchestră??
Geoff "Double G" Gallegos a oferit o seară muzicală diversă, cu influenţe cubaneze, indiene, africane, precum şi din Mingus şi Ellington.
cu un program de concerte ce se întinde pe toata perioada verii, până la începutul lui octombrie, "Grand Performances" nu are cum să nu te surprindă. dacă mă voi mai referi la acest eveniment îl voi numi de acum simplu: "Soul of Los Angeles".

25 august

cum cobor din hostel, la ieşire trec printre Jane Powell şi Spike Jones. puţin mai încolo, două chinezoaice se fotografiază cu steluţa lui Jackie Chan de pe trotuar. asta îmi aduce aminte să vizitez Chinatown, iar după aceea, ca orice turist, El Pueblo Historical Monument de pe Olvera Street, "birthplace of L.A.". nu mai cobor în Downtown (cu Walt Disney Concert Hall, LA City Hall, Museum of Contemporary Art (MOCA) etc.), pentru că am fost ieri, şi o iau în direcţia opusă.

Griffith Park este cel mai mare parc municipal din America de Nord. cu numai două zile în urmă o parte din el a fost cuprinsă de flăcari (iar suspectul arestat), dar, don't worry, Observatorul cu acelaşi nume atrage în continuare o mulţime de turişti. eu nu m-am oprit să-l vizitez, am căutat un loc de unde să fotografiez the Hollywood Sign. nu am avut prea mult timp la dispoziţie, pentru că la 16:00 a început înregistrarea show-ului meu preferat şi evident că am ajuns la studioul 3 al NBC cu două ore înainte. The Tonight Show i-a avut ca invitaţi pe John Mc Cain, Dara Torres şi Juliana Hatfield. Juliana doar a cântat. mi-ar fi plăcut să-l văd şi pe Obama, dar Mc Cain, trebuie să recunosc, a făcut o impresie destul de frumoasă, dovedind că are simţul umorului. eu venisem în special pentru Jay Leno. am avut o poziţie grozavă: în faţa mea, la vreo 6 metri, senatorul Mc Cain, candidatul la Casa Albă. puţin la dreapta, sub un unghi de 7-8 grade, l-am urmărit în detaliu pe Jay Leno. care încă dinainte să înceapă filmarea ne-a arătat cât poate fi de simpatic; a făcut picture show cu publicul, a invitat pe scenă spectatori să cânte, să spună orice, să se facă de râs (două puştoaice suedeze au cântat Happy birthday to you în suedeză prietenului lor de acasă; evident că el nu le-a putut auzi…). într-una din pauze a luat medalia recent câştigată de Dara Torres la Jocurile Olimpice şi a mers cu ea s-o arate lui Kev, tipul ce conduce formaţia de muzică a show-ului. foarte drăguţ! asistenta lui "din umbră" (o blondă în negru) a scris tot timpul câte ceva pe nişte plăcuţe şi nu a fost pauză în care să nu se ducă la el pentru comentarii (sau indicaţii). a fost o emisiune ca la carte. luni dupa-amiază în studio cu Jay Leno. nici că se putea încheia mai frumos ultima mea zi la Hollywood.


26 august 2008